Când mergem la control senologic?

Auzim din ce în ce mai multe voci care spun același lucru: „Mergeți din timp la control!”. Din acest cor de voci fac parte medici, asociații de pacienți, organizații non-guvernamentale, influenceri și, mai ales, femeile supraviețuitoare unui cancer mamar sau rudele celor care au pierdut bătălia. Datorită acestor îndemnuri, adresabilitatea către serviciile medicale senologice a crescut mult în ultimii ani, acest lucru fiind corelat și cu dezvoltarea mai multor servicii specifice în sistemul privat. Astfel, ajung pentru investigații atât femei ce își doresc un control senologic periodic, ca parte a unui proces de screening, cât și femei cu probleme reale în sfera patologiei mamare. Pentru noi, medicii, este un semnal bun, deoarece ne arată că atenția acordată propriului corp și stării de sănătate a crescut considerabil în ultimii ani, la această situație contribuind și campaniile de informare și de conștientizare a cancerului mamar.

Am constatat că există totuși o stare de confuzie între conceptul de mers periodic și consecvent, ca parte integrată a unui proces de screening în absența oricăror semne ori simptome, și controlul imediat, datorat unor abateri nefirești apărute la nivelul sânilor, ce necesită stabilirea unui diagnostic imediat.

Controlul senologic periodic, ca parte integrată a procesului de screening, se adresează, în general, femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. Screeningul, numit și prevenție secundară, are ca scop depistarea timpurie, în stadii incipiente, a cancerului mamar. 

În absența unui program național de screening pentru cancerul mamar, screeningul oportunist sau individual este absolut necesar. Avantajul principal al screeningului individual este ca ține cont de profilul individual al fiecărei femei în parte, adică de factorii de risc și de stilul de viață. De menționat că periodicitatea sau frecvența acestor controale senologice sunt personalizate fiecărui caz în parte.

În cazul apariției unor semne și simptome la nivelul regiunilor mamare, consultul sau controlul senologic imediat se va face ori de câte ori este necesar. Nu se va amâna prezentarea la medic în următoarele situații: scurgeri mamelonare mai ales unilaterale, modificări de volum sau relief unilaterale, roșeață, îngroșarea pielii, ulcerații, cruste tegumentare, creșterea consistenței parcelare, noduli mamari, înfundări / retracții / deviere mamelonară, noduli axilari, durere persistentă la nivelul unui nodul vechi.

Prezentarea imediată are scopul de a stabili un diagnostic. Anamneza, consultul senologic și ecografia mamară sunt suficiente atunci când informațiile colectate pledează pentru un diagnostic non-canceros. 

Situațiile în care se lărgesc explorările imagistice senologice și se impune un procedeu minim invaziv bioptic sunt acelea în care stabilirea unui diagnostic complet și corect poate salva viața unei femei. 

Control mamar periodic, de screening: 

*start în jurul vârstei de 18-20 ani:

- anamneza;

- scanare factori de risc individuali;

- deprinderea tehnicilor de autoexaminare a sânilor;

- consult senologic + ecografie mamară;

- încadrare într-o grupă de risc.

*20-30 ani: 

- cel puțin un consult senologic anual; 

- cel puțin o ecografie mamară la 2-3 ani.

*30-40 ani:

- consult senologic + ecografie mamară anual. 

*40-45 ani:

- start screening prin mamografie;

- consult senologic + ecografie mamară anual.

*> 45 ani

- mamografie la 2 ani; 

- consult senologic + ecografie mamară anual. 

Prima misiune a unui medic senolog, fie că este imagist, fie că este chirurg, este să diferențieze leziunile non-canceroase de cele care pot pune în pericol viața unei femei. Pentru aceasta, medicul are la dispoziție examenul clinic și explorări imagistice seriate (ecografie/mamografie) și, în toate situațiile incerte, un mijloc cât mai puțin invaziv de biopsie. 

Mastectomia sau excizia chirurgicală ca prim pas de diagnostic și tratament concomitent nu mai este o soluție optimă de circa 20 de ani, însă, din păcate, această practică este frecvent întâlnită în România. Mastectomia ca metodă de tratament chirurgicală este mutilantă și inutilă, în absența unui diagnostic anterior confirmat bioptic. Din nefericire, am văzut multe paciente cu mastectomii radicale pentru o patologie benignă. În plus, în cazuri selecționate de neoplasm mamar, s-a demonstrat eficacitatea tratamentului oncologic, care poate funcționa până la dispariția completă a neoplasmului, oferind cele mai bune șanse de vindecare pacientei respective, având ca avantaj uriaș conservarea sânului. 

În ceea ce privește tehnicile de autoexaminare a sânilor, acestea sunt recomandate lunar, începând cu vârsta de 18 ani. Scopul lor este de a familiariza fiecare femeie cu felul în care arată și se simt sânii în mod normal. Astfel, se capătă abilitați de recunoaștere a unor abateri ce pot apărea pe parcursul vieții, cât și posibilitatea de a discuta cu medicul, în cunoștință de cauză, în cadrul controalelor senologice. Aceste tehnici de autoexaminare sunt ușoare, la îndemână și țin de felul în care acordăm atenție propriului corp și de cum ne prețuim sănătatea și starea de bine. 

În practică, în calitate de medic specialist de chirurgie generală, mi-am concentrat întreaga activitate medicală asupra patologiei mamare. Din postura de clinician, scopul meu este să le ofer un diagnostic complet și corect pacientelor mele: de la identificarea afecțiunilor inflamatorii, displaziilor mamare, tumorilor benigne și până la neoplasmul mamar. Pentru fiecare pacientă diagnosticată cu neoplasm mamar, alături de colegi oncologi, propun strategii de tratament optime pentru paciente, adaptate fiecărui caz în parte.

De menționat că, în calitate de chirurg, pentru orice tip de intervenție chirurgicală, folosesc pre-operator, dar și intra-operator un ecograf portabil cu înaltă rezoluție, ce mă ajută să identific în timp real situația de fapt. 

Urmând ghidurile internaționale, prefer ori de câte ori este posibil să practic o chirurgie conservatoare de tip oncoplastic, respectând principiile chirurgiei oncologice moderne. Asta deoarece în chirurgia oncoplastică a sânilor se poate îndepărta tumora în limite de siguranță oncologică, totodată reparându-se defectul și redând armonia sânului. 

Atunci când se pune problema unei intervenții chirurgicale radicale de mastectomie, discut cu fiecare pacientă în parte posibilitatea de a opta pentru o reconstrucție mamară, deoarece consider operația de mastectomie o alegere mutilantă, mult prea frecvent selectată ca opțiune de tratament în România, ținând cont de așteptările fiecărei femei în parte. În centrele de referință de tipul Breast Unit se preferă conservarea sânilor și asta se vede în statisticile conferințelor la care am participat.

De menționat că am efectuat, cu o echipă multidisciplinară, prima mastectomie urmată de reconstrucție mamară din orașul Ploiești, orașul meu natal, în cadrul Spitalului Medlife Lotus.

Pentru consultații și investigații, în Ploiești, vă aștept la Medlife Spital Lotus. 

Un articol scris cu amabilitatea dnei Dr. Bărbulescu Silvia.

Mulțumim!

Dr. Silvia Barbulescu